filminute 2009 @ centrul ceh

b’estfest 2009, pe scurt

the killers / a fost vorba de un concert american in cel mai pur stil romanesc – fetele zbiara pe piesele cunoscute, in rest, suportam ploaia, pana la urmatorul hit. poate prea mult spus. in orice caz, the killers a cantat pentru nostalgici, chiar daca majoritatea pieselor au fost de pe acest ultim album nefericit, nefiresc. in public, dans sincron, ridicari de maini si sarituri in stil coarda, mai mult de incalzire.

motorhead / au vrut sa stim de la inceput ca e vorba de rock’n'roll si ca ceea ce se intampla in fata noastra este doar o mica bucata din acel diamant aspru al anilor ‘70 si ‘80, cand muzica rock era cantata de barbati sau, in cazul lor, de cowboy pe motociclete. razvan exarhu a spus-o mai bine.

moby / dupa motorhead, chitara lui moby mi-a parut mai intai o gluma seaca. ma rog, am intrat in ritm repede, pentru ca voiam sa-l vad si pe el la fel de mult pe cat voiam sa vad motorhead. as fi vrut sa inceapa cu memory gospel si as fi vrut sa nu cante lift me up, dar a iesit mai bine decat ma asteptam.

franz ferdinand / chiar daca piesele lor au aceeasi turnura discodelica, baietii s-au revansat prin solo-uri de chitara tipic britanice, longevive si frenetice, pentru ca, in cele din urma, sa strigam cu totii “take me out”.

oribtal / bineinteles, ei nu aveau ce sa caute aici, poate doar pe arenele romane, cel mult. techno cum se facea pe vremea cand mie abia imi cadeau dintii de lapte – direct din sintetizatoare obosite in strada. magnific!

bestfest live blogging cu mine, paul si simona pe maxim.ro

WATUMI

skream / 24.04@fabrica

TMBase 2009 / 3.4. aprilie

valentin-tin

prostia multora de a se lega de valentine’s day este fara margini de amuzanto-iritanta si nu ma pot abtine sa nu insir cateva exemple

zob valentine’s die live @ laptarie

moartea lui cupidon @ the ark

valentine’s day massacre @ downtown (tg. mures)

valentine’s nightmare on drum&bass 2 (?) @ arene
(si, ceea ce este mai amuzant, iata cine organizeaza paranghelia: dropdread bukarest drum&bass police.  headline? Cosmarul Sf. Valentin continua pe 21 Februarie 2009)

be my rock valentine @ fire

would you be my valentine @ retro cafe

si, poate cea mai cea mai

valentine’s de patru stele @ twice

psapp & coldcut @ studio martin

in afara de psapp (care, oricum, daca nu ar fi dat-o in bailando atat de des, le-as fi dat patru stele), eventul a fost o teapa de 60 de lei a la studio martin. vlad a avut rabdare sa sublinieze mai bine ca mine.

koop @ sala palatului

am ajuns pe la fara 20 am intrat repede ne era frig ne-am intalnit cu simona si ne-am dus repede sa ne asezam pe fotoliile sectorului b. din loc un loc am observat grupuri de scaune goale dar nu ma deranja. stiam ca la koop nu are cum sa fie sala plina. inca nu-mi venea sa cred oricum ca trupa pe care am descoperit-o din intamplare acum vreo 2 ani chiar canta la ditamai sala palatului… s-au stins luminile, au inceput sa se auda valuri de mare si ceva acordeon, ceva contrabas, ceva tobe de swing si gata muzica koop ne-a intrat in vene mai repede decat un stupefiant al anilor ‘60. briza calda si mai ca simteam lipsa unui cocktail… “we have a schedule to keep, so after four or five soings you have to get up!” zise magnus. si asa a fost… bineinteles, au fost oameni care au plecat dupa 4-5 piese. au fost oameni care au plecat la bis. dar foarte multi au ramas, au dansat, au batut din palme, s-au zbenguit pe acordeon si au primit la sfarsit un “I love you” din suflet. ultimul concert koop din acest turneu si o ultima melodie care a meritat toti banii.

FOTO

underlondon 2008: fabrica de pateu

da, eu eram tipul care statea plictisit cu mainile in san in mijlocul multimii si nu intelegea muzica go to berlin. un fel de muzica a poetilor tristi si ratati. tot eu eram tipul care nu intelegea de ce au ales organizatorii un loc atat de mic si de ce pula mea pui la vanzare de trei ori mai multe bilete pe cat ar incapea in locatia respectiva. tot eu eram tipul care se imbrancea pe culoarul care duce spre bar. aglomeratie pana la paroxism. mai ca imi venea sa injur pe toata lumea si sa le spun: “treziti-va, astia isi bat joc de noi!”. tot eu am fost tipul care statea cu mainile in san la trash fashion. o muzica pentru oameni beti si singuri. lumea avea impresia ca se simte bine. aparentele vestimentare inseala. tot eu eram tipul care s-a simtit destul de bine in zona barului. oamenii seriosi s-au strans acolo si da, nu sunt modest. da, sunt ipocrit. am promis ca dupa weird scientist party nu mai calc in fabrica. am si eu niste defecte…

gelu diaconu / antipoeme

:::::::::::::::::

sustinut de rocultura